Jurnal de calatorie: ALBA IULIA - Cetatea Marii Unirii

Urmatoarea, si principala oprire in judetul Alba a fost in orasul Marii Uniri. Usor, usor, reusesc sa bifez orasele ce au o legatura foarte stransa cu data de 1 Decembrie dar si cu marea sarbatoare a tuturor romanilor.
Atunci când spui Alba Iulia, spui în primul rând istorie – daci, romani, Apulum, Mihai Viteazu, nobilime transilvăneană, Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, unire, 1918, încoronare. Este oraşul în care mândria de a fi român este mai puternică decât oriunde altundeva. Este locul unde cel puţin o dată pe an, de 1 Decembrie, sentimentul naţional ce a dăinuit în strămoşii noştri şi a împins naţiunea către Marea Unire de la 1918, renaşte în fiecare dintre noi.

Nu am întâlnit niciunde, în altă parte, atâtea dovezi istorice ale faptului că ne tragem din oameni destoinici şi curajoşi, eroi a căror memorie trebuie respectată. Este de datoria fiecărui român să-şi cunoască istoria, chiar dacă nu este în totalitate mândru de ea, chiar dacă nu acceptă anumite greşeli făcute în trecut, chiar dacă nu este mulţumit de actualii conducători. Ca să ştim încotro ne îndreptăm, trebuie mai întâi să cunoaştem de unde venim şi nu putem face asta decât cunoscându-ne istoria, iar să cunoşti istoria românilor fără să vizitezi Alba Iulia este aproape imposibil.

Dupa ani intregi de munca si restaurare, Cetatea isi arata adevarata valoare si te asteapta cu toate portile deschise, mai frumoasa ca oricand. Pregateste-te de o lectie de istorie total neconventionala, traita pe viu, alaturi de oamenii si personajele care au scris-o si infaptuit-o, in locurile binecuvantate in care cetatea respira aerul istoriei.

Cetatea Bastionara de tip Vauban Alba Carolina a fost proiectata de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti. Lucrarile de constructie s-au desfasurat intre anii 1715-1738, ridicandu-se astfel o fortificatie impunatoare care se intinde pe o suprafata de aproximativ 110 ha si care devine in scurt timp un simbol al puterii habsburgice.

Cetatea Alba Carolina este cea mai reprezentativa si mai bine pastrata cetate de tip Vauban din sud-estul Europei. Daca in secolul al XVIII-lea aceasta era cunoscuta pentru importantul sau rol militar, in prezent cetatea a devenit o destinatie culturala turistica, renumita atat pentru vizitatorii din tara cat si din strainatate.

Fortificatia bastionara de la Alba Iulia este aparata de 3 sisteme de fortificatii. Aceasta adopta forma unui heptagon neregulat, cele 7 bastioane conferindu-i o imagine stelata, caracteristica cetatilor de acest tip.

Bastioanele cetatii le regasim si astazi, la fel ca si la inceputuri, purtand aceleasi nume ca si in trecut: Trinitatea (cel mai mare bastion, putand fiind recunoscut dupa blazonul incoronat cu campuri multiple si frunze de acant), Sfantul Stefan, Eugeniu de Savoia, Sfantul Mihail, Sfantul Carol, Sfantul Capistrano si Sfanta Elisabeta.

Traseele turistice ale cetatii concentreaza in derularea lor, principalele puncte si monumente istorice: Traseul celor Trei Fortificatii, care contine elemente istorice din trei epoci diferite, Traseul Eroilor Neamului, Traseul de Nord, Traseul Portilor Cetatii.

1.Traseul Portilor Cetatii este cel mai important traseu turistic al cetatii. Datorita amplasarii Portilor pe o singura axa de la Est la Vest, ceea ce asigura un acces usor si cursiv, principalele sase Porti ale Cetatii sunt adevarate monumente de arhitectura in cadrul ansamblului de constructii defensive ale fortificatiilor militare din Cetate.

Poarta I a cetatii asigura accesul din directia estica, dinstre Orasul de JOs. Poarta cuprinde patru basoreliefuri cu scene din mitologia greaca si romana.

Poarta a II-a este amplasata pe cea de-a doua linie de aparare, in capatul de sus al unui culoar construit in rampa. Poarta a fost distrusa in 1937, in timpul ridicarii Obeliscului dedicat lui Horea, Closca si Crisan, fiind reconstruita pe baza imaginilor de epoca.

Poarta a III-a este cea mai mare si impunatoare dintre portile cetatii, intre bastioanele Sfantul Eugeniu de Savoia si Sfantul Capistrano, asigurand intrarea in fortareata propriu-zisa. Poarta masiva este sustinuta de patru piloni si opt pilastri angajati ce sustin prin arcuri putenice boltile deasupra carora se ridica postamentul statuii ecvestre a lui Carol al VI-lea, imparatul Imperiului austriac in timpul caruia s-a ridicat cetatea.

Poarta a IV-a este situata pe latura de vest a cetatii, la mijlocul curtinei ce leaga bastionul Trinitarienilor de bastionul Sfantul Mihail, fiind singura decorata de pe aceasta latura, in stil baroc.

Poarta a V-a a fost amplasata pe coltul de sud-vest al ravelinului Sf Mihail, demolat partial in 1921, cu ocazia lucrarilor de constructie a Catedralei Ortodoxe. Poarta este una dintre intrarile secundare, aflate in partea vestica a cetatii. Arhitectura acesteia este una simpla, fara elemente sculpturale.

Poarta a VI-a nu a fost inca reabilitata, dar este inclusa in proiectul de refacere a zidului de vest al cetatii, distrus in 1921, in timpul lucrarilor de ridicare a Catedralei Incoronarii. Odata cu refacerea portii se va reconstrui drumul regal, traseul pe care a fost primit regelui Ferdinand in Cetatea Marii Unirii.

Poarta a VII-a era utilizata de trupe, pe zona contrafortului sudic. In timpul asediului cetatii de catre trupele maghiare, intre anii 1848-1849, a fost blocata, fiind repusa de curand in circuit. Poarta scurteaza la jumatate drumul turistilor care aleg sa intre in Cetate dinspre latura de nord a fortificatiei.

2.Traseul celor Trei Fortificatii. Deschis pentru prima dată turiştilor în urmă cu doar câţiva ani acesta este un punct de atracţie, unic în Europa, pentru cei care vor să călătorească în istorie, în urmă cu câteva secole sau chiar milenii. Este localizat într-un perimetru din partea sudică a Cetatăţii Alba Carolina şi îşi trage numele de la vestigiile a trei fortificaţii diferite, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (sec II-III d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec.XVIII). În interiorul traseului şi nu numai, pot fi văzuţi soldaţi patrulând în costumaţii de epocă, iar în weekend se poate admira ceremonia de salve de tun trase în cinstea turiştilor. Alte obiective care pot fi vizitate aici sunt: poarta monetăriei, poarta de sud a castrului roman, tabăra militară, platforma de artilerie, sala armelor, bastionul Bethlem sau hotelul medieval.

Poarta Castrului Roman

Caponiera

Vedere catre Platforma de artilerie

Bastionul Sasilor

Tunelul de acces catre Platforma de artilerie

Temnita

Celula lui Horea - Poarta a III-a - vedere catre Obelisc

3. Catedrala Reintregirii Neamului. Catedrala ortodoxă, construită între anii 1921-1922 este cunoscută şi sub numele de Catedrala Încoronării şi este un simbol arhitectural în stil neo-brâncovenesc, cu elemente de tradiţie bizantină, inspirată din biserica domnească din Tîrgovişte. Este considerată ca fiind “expresia artistică a unităţii noastre naţionale realizată prin actul din 1918″, monument istoric de importanţă naţională, simbol al Unirii şi al reîntregirii României. În 15 octombrie 1922, în această biserică, purtând hramul “Sfânta Treime”, au fost încoronaţi regele Ferdinand I şi soţia sa, regina Maria, în calitate de suverani ai României Mari, în cadrul unei ceremonii oficiale intrată în istorie, cu o largă participare din partea caselor regale ale lumii. În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

4. Catedrala romani-catolica Sfantul Mihail. Este cel mai bine păstrat şi cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, fiind de o vârstă cu celebra Notre Dame din Paris. A fost construită în etape, între secolele XIII-XVII, pe locul unei bazilici romanice din secolul XI, distrusă de către tătari în 1241. Arhitectura este în stil romanic cu decoraţiuni gotice , iar turnurile de pe faţada vestică, refăcute în secolul XVII, poartă amprenta Renaşterii. În interiorul catedralei pot fi văzute basoreliefuri din epoca romană târzie, din cea gotică, dar şi sarcofage în stil renaşcentist italian. Aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara, al cărui sarcofag este împodobit cu scene din luptele sale cu turcii, mormântul fratelui său, mort la bătălia de la Sântimbru, Ioan Cavalerul, mormântul fiului său mai mare, Ladislau, precum şi mormintele principelui Ioan Sigismund şi al mamei sale, Isabella. Un alt element extrem de impresionant este o orga cu 2209 tuburi, datând din 1877 şi încă funcţională. Catedrala deţine şi o expozişie deschisă, inaugurată în 2009, cu prilejul anversării a 1000 de ani de la înfiinţarea episcopiei de Ardeal. În prezent este Catedrala Arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia.

5. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu. Statuia voievodului care a realizat pentru prima dată unirea ţărilor române, operă a sculptorului Oscar Han, a fost dezvelită în anul 1968, în faţa Palatului Princiar, cu prilejul aniversării emicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. În spatele statuii, încastrat în zidul fostului Palat princiar, în mai 1975, când Alba Iulia a sărbătorit 2000 de ani de existenţă urbană şi 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române a fost amplasat un basorelief, realizat de către Horia Flămându, care îl reprezintă pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei ţări române unite.

Basorelieful are o lungime de 6,20 m şi o lăţime de 3 m, iar la bază se afla o placă pe care este însemnat: “Aici la Alba Iulia în anul 1600 ca un simbol al dreptului istoric al poporului român de a trai unit, liber si independent s-a înfaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al primei uniri politice a celor trei principate române-Tara Româneasca, Moldova, Transilvania – mai 1975″.

6. Piata Cetatii.

În parcul din fata Universitatii I Decembrie 1918 se afla un mic monument ridicat în 1853 în memoria col. Ludwic von Losenau, cazut în lupta împotriva trupelor conduse de generalul Bem - Monumentul Custozza.

Monumentul Custozza

În acelasi parc din fata Universitatii "1 Decembrie 1918", spre Sala Unirii se afla un monument în forma de mic obelisc împrejmuit cu lanturi grele intercalate de ghiulele de tun. Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldatilor si ofiterilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, cazuti în batalia de la Custozza în timpul razboiului austro-italian din 1866 - Monumentul Losenau.

Monumentul Losenau

7. Muzeul Naţional şi Sala Unirii. Se numară printre cele mai importante muzee din Romania, atât din punct de vedere al patrimoniului său, cât şi datorită prestigiului ştiinţific pe care-l reprezintă. A fost inaugurat în 1888, la iniţiativa Societății de Istorie, Arheologie și Ştiințele naturii din Comitatul Alba Inferioară. Muzeul cuprinde două clădiri care au valoare de monumente istorice. Clădirea “Babilon” a fost construită, în stil romantic, între anii 1851 – 1853, având mult timp o destinaţie militară. A fost folosită ca pavilion de locuințe pentru ofițeri, iar din 1968 adăposteşte colecţiile muzeului. Sala Unirii a fost construită între 1898 – 1900 pentru a fi cazinou militar. A fost restaurată în în două etape, prima în 1922, iar cea de a doua în 1968. În această clădire, la 1 Decembrie 1918, a fost adoptată, de către cei 1228 de delegaţi, “Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România”. Documentele originale precum şi steagurile cu care delegaţiile din întreaga ţară au venit la Marea Unire sunt expuse în sala mare. Rezoluţia Unirii, adică actul fundamental, este gravata pe un perete al Sălii. Colecţiile păstrate la Muzeul Naţional al Unirii sunt de arheologie preistorică, dacică, romană sau medievală, din istorie, etnografie și artă populară, numismatică sau periodice – cărți (bibliotecă cu peste 55.000 volume).

8. Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Pentru a cinsti memoria celor 3 martiri, conducători ai Răscoalei populare de la 1784-1785, la iniţiativa societăţii “Astra”, în 1937, a fost ridicat acest monument. Este realizat din granit şi este opera sculptorului lon Negrulea. Este situat în faţa porţii a III-a a Cetăţii Alba Carolina, măsoară peste 20 m înălţime şi are la bază o celulă simbolică. În partea de est este amplasată Victoria înaripată ce ţine în mâna o cununa de lauri, iar în partea de vest un basorelief care îi înfăţişează pe cei trei eroi. Pe soclul obeliscului este sculptată inscripţia: “Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”, ceea ce exprimă recunoştinţa şi omagiul adus celor trei martiri. După câţiva ani, pe Dealul Furcilor, locul unde au fost traşi pe roată cei trei, a fost ridicat încă un obelisc din piatra.

Am incheiat turul cetatii cu o impresie foarte placuta. Totul perfect organizat, curat, un oras-cetate in care nu poti sa nu simti si sa retraiesti atatia ani de istorie.
Pentru noi ce a urmat? Cautare de mancare si cazare :D !