Si aici avem.......o vedere minunata catre Cluj
Recunosc ca m-am documentat pentru acest oras...zile in sir. Nu stiam de unde sa-l incep, cum sa schitez un traseu prin care sa reusesc sa pot vizita cat mai multe sau chiar toate obiectivele. Am incercat destule variante: harti, streetview, mai aveam un pic si-l invatam centimentru cu centimetru. Vroiam sa stiu cat mai multe despre acest oras, dar mi-am dat seama ca nu am prea multe sanse. Este un oras care se gusta pe indelete, bucata cu bucata. Are povestea lui, pe care nu o poti invata in 2-3 zile acasa, sau/si alte 2-3 zile pe teren.
*O parte din materialele de care m-am ajutat le aveti in josul paginii.
Cu ce am inceput? Ei bine cu una din emblemele orasului: Catedrala Ortodoxa
Catedrala Mitropolitana Ortodoxa (Piata Avram Iancu) – Mitropolia Ortodoxa Romana a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului(Piata Avram Iancu nr. 18)
A fost ridicata in perioada anilor 1923-1933, dupa planurile arhitectilor Constantin Pomponiu si George Cristinel, inscriindu-se in curentul stilistic romanesc. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca.
Poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului” - data intrarii Armatei Romane in Transilvania (15 august 1916).
In anul 1973, odata cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lacasul de cult a devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 1996, Catedrala a intrat intr-un amplu proces de restaurare a exteriorului, incheiat in anul 1999, iar in interior a primit o noua pictura, de factura bizantina, realizata in celebrul mozaic de Murano. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului care este totodata si mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
Arhiepiscopia Ortodoxa a Clujului detine o valoroasa colectie de arta religioasa si documentara, inaugurata in anul 1938 si reorganizata in 1975. Fondul de baza este constituit din icoane pictate din secolele XVII – XIX si din obiecte liturgice. Colectia muzeala cuprinde documente privind istoria eparhiei (secolul XVI), obiecte de cult, icoane pe lemn si sticla (secolul XVII), manuscrise, vesminte, cruci, potire etc. (secolul XVI), tiparituri cu caracter etnografic si marturii despre trecutul neamului romanesc.
Continuam cu Bulevardul Eroilor:
Lupa Capitolina (Bd. Eroilor – zona pietonala) este o copie fidela a Lupei Capitolina din Roma şi a fost daruita în anul 1921 de catre municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinitaţii romanilor.
Piata a Unirii a constituit miezul orasului medieval Cluj, grupat în jurul Bisericii Sf. Mihail. Zidurile cetatii medievale delimiteaza centrul istoric al orasului. Piata este cea mai mare ca dimensiune (cca. 220m pe 160m) din vechile piete aflate în centrul si sud-estul Europei. Exista piete de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai tarziu.
Ansamblul monumental Matia Corvin (Piata Unirii) – Opera a sculptorului Ioan Fadrusz si a arhitectului Pakei Lajos, a castigat Marele Premiu la Expozitia Mondiala de la Paris din anul 1900.
Ansamblul statuar a fost dezvelit în 1902, în Piata Unirii de astazi si îl înfatiseaza pe regele Matei Corvin într-o ipostaza ecvestra impunatoare, primind omagiul conducatorilor contemporani: Blasiu Magyar (vestit capitan de osti), Pavel Chinezu (banul Timisoarei), Stefan Zapolya(palatinul Ungariei – al doilea om în stat – si bunicul viitorului mare rege) si Stefan Bathory (voievodul Transilvaniei). Arhitectul Lajos Pakey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentand un bastion al zidului cetatii Clujului.
Ansamblul statuar impresioneaza prin statica sa monumentala, proiectata pe fatada sudica a Bisericii Sf. Mihail, fiind înscris în lista statuilor memoriale ale UNESCO pe locul al 5-lea.
Ideea înaltarii la Cluj a unei statui a lui Matia Corvin dateaza înca din 1882, an în care Consiliul Legislativ Orasenesc Cluj stabileste executarea unui monument în cinstea fostului rege al Ungariei, nascut la Cluj. Macheta lui Janos Fadrusz a fost aprobata cu unanimitate de autoritatile locale clujene în 1894, iar aceasta a castigat marele premiu la Expozitia Mondiala din 1900 de la Paris.
Costurile mari ale realizarii monumentului au întarziat inaugurarea, astfel ca festivitatile au avut loc abia în 12 octombrie 1902. Statuile de bronz ale lui Matei Corvin si ale celor patru personalitati au fost aduse cu trenul de la Budapesta si transportate pe sinele unei vechi linii de tramvai cu cai pana în centrul Clujului, unde au fost amplasate pe soclul din piatra.
Pentru a ramane în memoria Clujului, Janos Fadrusz a dat chipul sau uneia dintre personalitatile din bronz care-l strajuiesc pe regele Matei, anume generalului stefan Bathory. În 31 octombrie 1902 Janos Fadrusz a devenit „doctor honoris causa” al Universitatii Franz Josef din Cluj, iar în noiembrie 1902 a fost numit cetatean de onoare al Clujului.
Pe soclu s-a aflat initial (între 1902-1918) inscriptia maghiara Matyas Kiraly (Regele Matei), înlocuita ulterior cu inscriptia latina Mathias Rex. Dedesubtul acestei inscriptii administratia Gheorghe Funar a instalat în anul 1993 o placa metalica cu un citat la memoria regelui Matei (Biruitor în razboaie, învins numai la Baia de propriul sau neam, cand încerca sa învinga Moldova nebiruita - Nicolae Iorga).
Biserica Romano-Catolica „Sfantul Mihail” (Piata Unirii) – Remarcabil monument istoric si de arhitectura religioasa, unul dintre cele mai impunatoare edificii gotice din tara noastra, biserica a fost construita aproximativ intre anii 1350 si 1480, fiind prima versiune deplina a bisericii-hala in Transilvania.
Biserica Romano-Catolica a Piaristilor (Str. Universitatii nr. 5), cunoscuta si ca Biserica Iezuitilor sau Biserica Universitatii din Cluj-Napoca, cu hramul Sfanta Treime, a fost ridicata intre anii 1718-1724, fiind constructie ecleziastica edificata in Transilvania dupa Reforma Protestanta. Biserica are trei capele laterale si un cor alungit si a fost construita in stil baroc, de mari dimensiuni.
Pana in anul 1959, in fata bisericii a fost amplasata statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), monument mutat de autoritatile comuniste in spatele Bisericii Sf. Petru si Pavel din Cluj-Napoca.
Biserica Reformata de pe strada Lupului (Str. Mihail Kogalniceanu) – monument istoric si de arhitectura religioasa in stil gotic tarziu,biserica a fost construita ca manastire a calugarilor minoriti – franciscani, la indemnul si cu sprijinul regelui Matia Corvinul, incepand cu a doua jumatate a secolului al XV-lea, in diverse etape. De-a lungul timpului a suferit numeroase refaceri si modificari, la mijlocul secolului al XVI-lea intrand in posesia credinciosilor reformati. Biserica este cea mai mare constructie gotica cu o singura nava (biserica sala) dinTransilvania.
Statuia „Sfantul Gheorghe ucigand balaurul”(Str. Mihail Kogalniceanu) – Statuia originala a fost realizata în anul 1373 de catre mesterii clujeni Martin si Gheorghe, fiii pictorului Nicolae din Cluj, fiind prima statuie ecvestra de for public a Renasterii timpurii din Europa, executata în bronz. Comanda a fost data de catre împaratul Carol al IV-lea, rege al Boemiei, actualmente statuia fiind amplasata în Palatul Regal din Praga.
Copia statuii „Sfantul Gheorghe ucigand balaurul” a fost dezvelita în jurul anului 1900 si a fost realizata de Kalman Lux (1880-1961), actualmente fiind amplasata în fata Bisericii Reformate de pe Str. Mihail Kogalniceanu.
Festivitatile de dezvelire ale statuii au avut loc în ziua de 28 septembrie 1904, pe mica piateta triunghiulara formata la întalnirea a mai multor strazi, în fata Clinicilor recent construite. Peste cativa ani, paralel cu modernizarea zonei, a fost schimbat si numele pietei, în cea al Sfantului Gheorghe.
Initial statuia avea o inscriptie scrisa cu caractere gotice. Pe latura sa estica: Georgius / Equitum / Patronus (Gheorghe, patronul cavalerilor). Pe latura sa nordica: Kolozsvari Miklós mester fiai / Marton es Gyorgy, Nagy Lajos / kiraly megbízasaból kezítettek / Praganak 1373. esztendoben.(Fiii mesterului Nicolae din Cluj, Martin si Gheorghe, l-au realizat din însarcinarea regelui Ludovic cel Mare, pentru Praga în anul 1373). Pe latura sa sudica: 1904-ben a m. Kir. Kormany / tamogatasaval nagy fiainak / emlekere ujra elkeszítette / Koloszvar varos kozonsege. (În anul 1904 l-a realizat din nou cu sprijinul guvernului regal maghiar în amintirea fiilor sai mari comunitatea orasului Cluj).
În anii 1959-60 piata a fost largita, devenind o piata patrulatera, pe care l-au înconjurat cu edificii noi moderne. Datorita circulatiei crescute a pietei, cu aceasta ocazie s-a decis si mutarea monumentului Sfantul Gheorghe. O comisie formata din arhitecti si specialisti în reabilitarea de monumente a ales noua locatie a statuii în fata bisericii reformate din strada Kogalniceanu.
A fost construit pe coltul sud-estic al zidului de aparare a orasului, dupa anul 1405, ca urmare a privilegiilor acordate de regele Sigismund de Luxemburg. Prima atestare documentara dateaza din anul 1457, din timpul regelui Matei Corvin. Intretinerea bastionului a fost incredintata celei mai puternice bresle din oras – breasla croitorilor.
De-a lungul timpului, Turnul a fost distrus de mai multe ori (1551-1553, 1601, 1627,1707). Forma actuala a fost data de ultima mare reconstructie din anii 1709-1711, facuta de austrieci, din peste 150 de carute cu piatra. Turnul a mai fost restaurat In perioada 1956-1957, cand s-a incercat deschiderea unui muzeu de istorie al orasului Cluj, lucru interzis de autoritatile comuniste, in anul 1959.
In fata turnului a fost amplasata statuia lui Baba Novac (sculptor Virgil Fulicea), generalul lui Mihai Viteazul, ucis in anul 1600.
Din anul 2008, In urma restaurarii realizate sub egida Consiliului Local si Primariei Municipiului Cluj-Napoca, Turnul a primit o noua destinatie: Centrul de Cultura Urbana.
Statuia lui Baba Novac (Str. Baba Novac), opera a sculptorului Virgil Fulicea, a fost amplasata în fata Bastionului Croitorilor în anul 1975 în amintirea generalului lui Mihai Viteazul. La 5 februarie 1601, Baba Novac si duhovnicul sau sarb au fost arsi de vii în piata centrala a Clujului.
Apoi trupurile lor au fost scoase în afara cetatii si ridicate în teapa, în apropierea Bastionului Croitorilor. În vara anului 1601, dupa victoria de la Guruslau, Mihai Viteazul a înaltat un steag pe locul unde capitanul sau Baba Novac a fost ridicat în teapa.
Palatul de Justitie situat la intersectia Pietei Stefan cel Mare cu Calea Dorobantilor din municipiul Cluj, a fost construit in perioada 1898-1902 in stil eclectic. Este o cladire reprezentativa pentru arhitectura inceputului de secol XX. Cladirea este parte a ansamblului arhitectonic din Piata Avram Iancu, ansamblu din care fac parte si Opera Romana, Teatrul National, Palatul Regionalei Cailor Ferate, Palatul Prefecturii, Palatul de Finante, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Toate aceste cladiri au fost gandite si ridicate ca palate vaste, cu suficiente spatii care pot fi folosite ca birouri, intrari si scari in stil monumental indreptandu-se catre salile de festivitati si de sedinte.
Cladirea Palatului de Justitie are forma unui patrulater neregulat si contine 13 curti interioare gandite pentru a asigura ventilarea si iluminarea incaperilor existente. Exista doua intrari: una prin fatada nordica si o a doua prin cea vestica. Ambele fatade sunt extrem de ornamentate si prezinta la intrari cate un portic alcatuit din patru coloane dorice care sustin un balcon aflat la primul etaj.
Harti:
Surse info:
08.08.2012
